Certificat energetic pentru cladiri

Fondul imobiliar este responsabil pentru o mare parte din emisiile de gaze cu efect de seră (GES) din Uniunea Europeană. Reduceri majore ale emisiilor pot fi realizate prin schimbări în acest sector, iar sectorul construcțiilor este crucial pentru atingerea obiectivelor UE de reducere. Cu mai mult de un sfert din fondul imobiliar din anii 2050 încă de construit, o cantitate mare de emisii de GES nu este încă luată în calcul. Pentru a îndeplini obiectivele ambițioase de reducere ale UE, consumul de energie al acestor clădiri viitoare trebuie să fie aproape de zero, ceea ce face esențială în efort găsirea și aprobarea unei definiții la nivel european sau a unor orientări pentru „aproape clădiri cu energie zero” (nZEB). reducerea gazelor cu efect de seră domestice la 80% din nivelurile din 1990 până în 2050.

Reformarea Directivei privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) a introdus, la articolul 9, „aproape clădiri cu energie zero” (nZEB) ca o cerință viitoare care urmează să fie implementată Începând cu anul 2019 pentru clădirile publice și din 2021 încoace pentru toate clădirile noi. EPBD definește o clădire aproape cu energie zero astfel: [O clădire cu energie aproape zero este o] „clădire care are o performanță energetică foarte ridicată ... []. Cantitatea aproape zero sau foarte mică de energie necesară ar trebui, într-o măsură foarte semnificativă, să fie acoperită de energie din surse regenerabile, inclusiv de energie regenerabilă produsă la fața locului sau în apropiere ”.

EPBD nu prescrie o abordare uniformă pentru implementarea aproape a clădirilor cu energie zero (nZEB) și fiecare stat membru al UE trebuie să își elaboreze propria definiție nZEB. EPBD solicită, de asemenea, statelor membre ale UE să elaboreze planuri naționale special concepute pentru implementarea nZEB care să reflecte condițiile naționale, regionale sau locale. Planurile naționale vor trebui să traducă conceptul de clădire aproape cu energie zero în măsuri și definiții practice și aplicabile pentru a crește în mod constant numărul clădirilor cu energie aproape zero. Statele membre ale UE trebuie să prezinte definiția și foile de parcurs nZEB către Comisia Europeană până în 2013.

Până în prezent, criteriile nZEB definite în EPBD sunt de natură foarte calitativă, cu mult spațiu pentru interpretare și mod de execuție. Într-adevăr, există puține îndrumări pentru statele membre cu privire la modul de implementare concretă a directivei și cu privire la modul de definire și realizare a clădirilor aproape cu energie zero. Prin urmare, trebuie formulată o definiție mai concretă și mai clară a nZEB, care să includă principii și metode comune care pot fi luate în considerare de către statele membre ale UE pentru elaborarea clădirilor eficiente, practice și bine gândite aproape cu zero energie.

Este de a sprijini în mod activ acest proces de elaborare în România, oferind o analiză tehnică și economică pentru dezvoltarea unui plan ambițios, dar accesibil, de definire și implementare a nZEB. Pornind de la date de țară privind practicile actuale de construcție, condițiile economice și politicile existente, sunt simulate diferite opțiuni tehnologice pentru îmbunătățirea performanței energetice a birourilor și a clădirilor unifamiliare și multifamiliale. Am evaluat implicațiile economice ale diferitelor opțiuni și oferim recomandări pentru un plan de implementare. 

Uniunea Europeană (UE) vizează reduceri drastice ale emisiilor interne de gaze cu efect de seră (GES) de 80% până în 2050 comparativ cu nivelurile din 1990. Fondul de clădiri este responsabil pentru o pondere majoră a emisiilor de GES și ar trebui să realizeze reduceri și mai mari de cel puțin 88% - 91% i. Prin urmare, fără a exploata în consecință potențialul uriaș de economii atribuit stocului de clădiri, UE își va pierde obiectivele de reducere.

Mai mult de un sfert din stocul imobiliar din anii 2050 este încă de construit. Consumul de energie și emisiile aferente de GES ale acestor clădiri noi trebuie să fie aproape de zero pentru a atinge obiectivele extrem de ambițioase ale UE. Reformarea Directivei privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) a introdus, la articolul 9, „Clădiri aproape zero-energetice” (nZEB) ca o cerință viitoare care urmează să fie implementată începând cu 2019 pentru clădirile publice și începând cu 2021 pentru toate clădirile noi. EPBD definește o clădire aproape cu energie zero astfel: [O clădire cu energie aproape zero este o] „clădire care are o performanță energetică foarte ridicată ... [].

Cantitatea aproape zero sau foarte mică de energie necesară ar trebui, într-o măsură foarte semnificativă, să fie acoperită de energie din surse regenerabile, inclusiv de energie regenerabilă produsă la fața locului sau în apropiere. ”Recunoscând varietatea culturii și a climei în întreaga UE, EPBD face nu prescrie o abordare uniformă pentru implementarea aproape a clădirilor cu energie zero și nici nu descrie o metodologie de calcul pentru bilanțul energetic.

Pentru a adăuga flexibilitate, aceasta solicită statelor membre să elaboreze planuri naționale special concepute pentru creșterea numărului de clădiri aproape cu energie zero care să reflecte condițiile naționale, regionale sau locale. Planurile naționale vor trebui să traducă conceptul de clădiri aproape zero-energetice în măsuri și definiții practice și aplicabile pentru a crește în mod constant numărul clădirilor aproape zero-energetice.

Evident, natura calitativă a criteriilor din definiția nZEB menționată mai sus lasă loc interpretării. În timp ce ilustrează pilonii majori ai viitorului nZEB - reducerea drastică a cererii de energie și o pondere majoră a aprovizionării cu energie regenerabilă - termenii „cantitate aproape zero sau foarte mică de energie”, „măsură foarte semnificativă” (în care energia necesară ar trebui acoperită de surse regenerabile de energie) și „energia regenerabilă produsă la fața locului sau în apropiere” necesită o analiză și o definiție suplimentară.

să permită clădirilor pozitive din punct de vedere energetic?

• cum să definească cel mai bine și să împartă energia regenerabilă?

• cum să stabilească echilibrul optim între eficiența energetică și energia regenerabilă?

• cum se leagă definiția nZEB de principiile cost-optimitate pentru a avea convergență și continuitate?

În prezent, Comisia Europeană, statele membre ale UE, părțile interesate și experții discută diferitele aspecte ale nZEB-urilor. În general, este urgent să se stabilească principii și metode comune care să fie luate în considerare de către statele membre ale UE pentru elaborarea definițiilor nZEB eficiente, practice și bine gândite.

Pentru clădire existentă cu energie scăzută

Excepții pentru cerințele nZeb ale epbd În întreaga Europă există o mare varietate de concepte și standarde voluntare pentru clădiri cu eficiență energetică ridicată sau chiar clădiri neutre din punct de vedere climatic: casă pasivă, energie zero, 3 litri, plus energie, Minergie, Effinergie etc. În plus, aceste definiții se referă la diferite sfere: energia amplasamentului, sursa de energie, costul sau emisiile. Mai mult, pot exista variații suplimentare în cerințele standardelor de mai sus, în funcție de faptul dacă sunt luate în considerare clădirile noi sau existente, rezidențiale sau nerezidențiale. Pe scurt, punctele de vedere cu privire la modul în care ar trebui definite aproape clădirile cu energie zero, pe ce sferă să se bazeze, precum și pe ce mijloace și tehnici sunt adecvate, diferă foarte mult de izolație, geamuri foarte eficiente din punct de vedere energetic, un nivel ridicat de etanșeitate la aer și ventilație naturală / mecanică cu recuperare de căldură foarte eficientă pentru a reduce necesarul de încălzire / răcire.

Proiectarea clădirii solare pasive poate spori performanța lor energetică la niveluri foarte ridicate, permițând clădirii să colecteze căldura solară iarna și să respingă căldura solară vara și / sau prin integrarea tehnologiilor solare active (cum ar fi colectoarele solare pentru apa caldă menajeră și încălzirea spațiului sau Panouri fotovoltaice pentru producerea energiei electrice). În plus, pot fi utilizate și alte măsuri de economisire a energiei / resurselor, de ex. mori de vânt la fața locului pentru a produce electricitate sau sisteme de colectare a apei de ploaie. Astăzi, mai mult de jumătate din statele membre nu au o definiție recunoscută oficial pentru clădirile cu energie redusă sau zero.

Diferite state membre au stabilit deja strategii și obiective pe termen lung pentru atingerea unor standarde cu consum redus de energie pentru casele noi. Definițiile existente ale clădirilor cu consum redus de energie dintre statele membre ale UE au abordări comune, dar și diferențe semnificative. Este necesară agregarea și îmbunătățirea conceptelor existente pentru a le alinia la cerințele de aproape clădiri cu energie zero indicate de EPBD și de Directiva privind energia regenerabilă.

Am dori să evidențiem trei aspecte principale care trebuie luate în considerare pe măsură ce definițiile clădirilor cu consum redus de energie evoluează spre o definiție a clădirii aproape cu energie zero:

• Cele mai multe dintre definițiile clădirii cu energie mică în limita standardelor naționale europene ale clădirilor pentru consumul de energie primară pe metru pătrat și an. Cu toate acestea, există variații între statele membre UE cu privire la modul de calculare și exprimare a consumului de energie primară al unei clădiri (de exemplu, utilizarea suprafețelor nete sau brute).

•Reformarea EPBD indică faptul că energia necesară ar trebui acoperită într-o măsură semnificativă de surse regenerabile. Mai ales această lipsă de îndrumări cu privire la ponderea surselor regenerabile de energie generează o nepotrivire între reglementările sau definițiile actuale și definiția de mai sus citată EPBD cu energie zero.

• Elemente variate ale unui concept existent care poate fi utilizat pentru dezvoltarea ulterioară a definiției clădirii zero-energetice, cum ar fi principiul de a lucra cu obiective generale însoțite de „sub-praguri” pe probleme specifice (cum ar fi cerințele pentru cererea maximă de energie primară și limite suplimentare pentru cererea de energie termică în cadrul conceptului de casă pasivă)