Certificat energetic pentru cladiri

tel 0741 062 300

  • Termografia
    Termografia

    Inregistrarea radiatiilor infrarosii si vizualizarea distributiei de temperatura pe suprafetele observate.

  • Reabilitari
    Reabilitari

    Izolarea fatadelor/peretilor exteriori ale/ai unei cladiri este o solutie, reducând substantial pierderile de căldură şi conferindu-i cladirii un aspect nou.

  • Metodologie
    Metodologie

    Identificarea principalelor caracteristici termice şi energetice ale construcţiei.

  • Mediul interior
    Mediul interior

    Noţiunea de confort termic care da măsura calităţi.

  • RSVTI
    RSVTI

    Domenii ce sunt in atentia supravegherii si verificarii tehnice

  • Certificat
    Certificat

    Performanta energetica a cladirii prin compararea acesteia cu cladirea de referinta stabilita prin metodologie.

Proiectant case pasive

Proiectant case pasive

 Ce este o casa pasiva?

Definitie: este o cladire atat de bine izolata incat poate fi incalzita doar prin intermediul aerului furnizat de sisyemul de ventilare.

Casa pasiva - cerinte pentru cladiri de locuit in zona de climat al Europei Centrale

  • Necesar de căldură pentru încălzire max 15kWh/m2/an
  • sau sarcina termică pentru încălzire de max 10W/m2
  • Necesar anual de răcire spațiu max 15 kWh/m2/an
  • Consum anual de energie primară max 60 kWh/m2
  • Etanșeitate la aer ridicată n50 ≤ 0.6 schimburi orare
  • Frecvența perioadei de supraîncălzire max 10%

 

5 Principii de bază

Izolare termică – 0.10 până la 0.15 W/(m²K) pentru Europa Centrală. Din discuțiile cu arhitecți am înțeles că un minim de grosime al pereților este de 25-30 de cm, asta depinzând de soluția constructivă adoptată. Teoretic, cu cât mai gros, cu atât mai bine. O grosime de minim 20 de cm de izolare cu vata minerală/bazaltică este recomandată pentru pereții exteriori. Anvelopa exterioară este o întreagă discuție care necesită abordare aparte. Izolația exterioară trebuie să fie continuă, pentru fundație, pereți și acoperiș. O grosime de 40 de cm de izolație pentru acoperiș este un deziderat greu digerabil, însă necesar pentru a evita pierderile de căldură prin zona cea mai sensibilă a casei.

Eliminarea punților termice – Englezii îi spun ”Thermal Bridge Free” – o parte a construcției care împiedică scăpările de căldură. Un subiect extrem de sensibil și puțin înțeles de către constructorii contemporani pentru case rezidențiale. Izolarea corectă a ramelor de binale ( uși + ferestre), a contactului fundației cu solul, a legăturilor între pereți, planșee și acoperiș. Aici intervin procedee și materiale de construcții mai puțin convenționale, atenție sporită și o înțelegere a fenomenelor mai aparte. Mi-am propus să detaliez în câteva articole viitoare fiecare punct în parte. Ați mai pomenit voi fundație turnată pe un pat de polistiren? Nu-i normal … ar zice unii!

Etanșeizarea circulației aerului + Ferestre extrem de eficiente – Air Tightness – Ca urmare a dezideratului anterior ne dorim ca aerul cald din interior să nu se piardă. Testul care verifică acest aspect implică ”umflarea casei” printr-o ușă specială, dotată cu un ventilator. Se urmărește ca testul să certifice că nu ”scapă” aer. Asta înseamnă mai puțin de 0.75 m3/m2hr @ 50 Pa – calculat la presiune sau vacuum deopotrivă. Mă îndoiesc că testarea asta chiar este la îndemâna în România, deși sunt convins că există, l-am văzut pe George Buhnici declarând o valoare pentru #casabuhnici. Deci a testat-o. Ferestrele destinate caselor pasive sunt o altă problemă spinoasă, cu costuri ridicate. Sunt de regulă construite cu 3 straturi de sticlă și gaz inert în interior, însă profilele fac maximul de treabă, prin etanșeizarea perfectă și izolarea ramelor către pereți. Producătorii de binale le fabrică, însă puțini știu să le monteze corect la o clădire tradițională, cu atât mai mult la una cu deziderat pasiv.

Ventilarea aerului cu recuperarea căldurii – Casa pasiva este prin definiție destul de etanșă, ceea ce duce la o nevoie permanentă de aer proaspăt, pentru ca locuitorii ei să nu simtă disconfort sau să ajungă să sufere de diverse afecțiuni respiratorii. HRV – Heat Recovery Ventilation este o parte a instalațiilor foarte rar întâlnită printre clădirile românești. HVAC este ceva mai mult, aduce și aer condiționat, există firmă cu denumirea asta, reprezentanță în România și am văzut doar sedii de firmă sau corporații care au intalate astfel de sisteme. Un HRV simplu, partea de încălzire a aerului proaspăt folosind 95% din căldura aerului interior nu e scump, între 800 și 1500 de dolari pentru o casă de 120 de mp și am găsit firme europene care vând astfel de sisteme. Se pretinde că sunt extrem de eficiente în zonele friguroase, cu temperaturi exterioare scăzute în general. Pentru zonele unde căldura exterioară este impedimentul e nevoie de HVAC. Ventilarea nu este o aberație, e nevoie de o reîmprospătare a aerului din încăperi cu 8 litri pe secundă pentru fiecare persoană sau peste 100 de metri cubi de aer proaspăt pe oră pentru o locuință cu 5 ocupanți. Mult? … cine știe cât suflă pe sub ușa și pe lângă ferestrele lui? Cine se trezește cu nasul înfundat?

Poziționarea clădirii corect față de punctele cardinale – aici este o cerință mai simplu de îndeplinit, care poate că e omisă din neștiință și care cu un minim efort poate aduce un aport de căldură cu cost efectiv 0. Streașina acoperișului trebuie să umbrească ferestrele vara și să permită intrarea razelor solare iarna, când soarele se deplasează mai aproape de orizont. Forma terenurilor din orașe pe care se poate construi poate că nu favorizează urmărirea acestui deziderat, însă toți arhitecții țin cont în proiectare de punctele cardinale, oferind suprafețe vitrate, cu aport natural de lumină și căldură spre sud, pentru că suntem în emisfera nordică. Casa pasiva termic orientată corect spre soare este începutul tuturor demersurilor în acest sens. Nu putem vorbi de casa pasiva dacă tocmai energia solară este prost sau deloc utilizată.

Concluzii preliminare pentru casa pasiva

Indiferent cum alegeți să construiți, ce sistem tehnic de clădire preferați, zidărie clasică sau structuri de lemn cred că aceste principii, chiar dacă nu îndeplinesc în totalitate cerințele, sunt important de a fi cunoscute și pe cât posibil aplicate. Nu cred că o casă pe structură de lemn va surclasa o construcție din BCA, atâta vreme cât atenția la detalii privitoare la montajul izolației diferă de la constructor la constructor. Cred că e nevoie de implicare personală din partea beneficiarului, care pe deasupra faptului că dispune de bani, va trebui să stăpânească un set de cunoștințe, să urmărească feroce implementarea soluțiilor tehnice și/sau să pună el însuși mâna.

Casa din lemn e sigur alegerea secolului XXI Poate pare ciudat însă casele pasive pot să nu dispună de calorifere sau de încălzire în pardoseală. Lipsa acestor accesorii va părea cel puțin bizară, însă vine la pachet cu HRV. Se poate aduce un aport fantastic de căldură din dimensionarea spațiului interior corect, adică casă mică. Mică atât de mult cât să fie suficientă pentru ocupanții lor actuali, dar și viitori. Corpul uman, iluminatul, gătitul, apa caldă de la duș, toate pot aduce un aport semnificativ de căldură, care cumulat cu aportul natural al Soarelui să reprezinte un procent major din necesarul termic al clădirii.

Apeleaza

Facebook

Trimite Email